Universities.ro - CU NOI FACI STUDIILE SUPERIOARE IN STRAINATATE

Sistemul educational german se bazeaza pe conceptul de Bildung, notiune care asociaza insusirea de cunostinte in acelasi timp cu dezvoltarea personala. Copilul creste si se dezvolta in functie de ritmul lui propriu si talentele sale individuale. Educatia germana nu pune accentul pe transmiterea de cunostinte, ci pe dezvoltarea personalitatii copilului. Aceasta idee de baza la originea sistemului educational german se manifesta in toate etapele scolare. Referindu-ne la sistemul educational german, este important de mentionat ca educatia (Bildung) este un domeniu strict legat de competenta landurilor (Lander - state federale). Putem gasi, astfel, variatii importante in functie de legile fiecarui land.

Sistemul educational in Germania pe scurt:

1. Ciclul primar: Grundschule (scoala primara) (6/7 - 10 ani)
2. Ciclul secundar: Hauptschule (scoala secundara generala) – Realschule (colegiu de invatamant general) - Gymnasium (liceu) - Gesamtschule (incepand de la 10/11 ani)
3. Sistemul universitar: Hochschule / Fachhochschule sau Universitat

Scoala primara (Grundschule) cuprinde patru ani scolari (clasele I-IV). Dintr-o clasa fac parte aproximativ 25 de elevi. In mod normal, o clasa isi pastreaza invatatorul/invatatoarea pe toata perioada celor patru ani, exceptand doar anumite obiecte ca arta, muzica si sportul. Elevii nu poarta uniforma. Sistemul de evaluare prevede note de la 1 la 6 (1 fiind cea mai buna nota), dar adesea copiii din prímele clase nu sunt notati.

In majoritatea landurilor, copiii sunt orientati dupa cei patru ani de scoala elementara spre una dintre cele patru filiere scolare care ii conduc spre profesii diferite si formari superioare. In Germania, scoala este obligatorie pana la varsta de 15-16 ani (9-10 ani de scoala in functie de landul respectiv), cei mai multi elevi optand sa studieze la un Gymnasium. 

Hauptschule cuprinde clasele V – IX si propune o formare generala compusa din cursuri teoretice si numeroase cursuri practice. In general, elevii invata limba engleza. Hauptschule are ca obiectiv sa pregateasca elevii in practicarea unei meserii. La sfarsitul scolii, elevii pot obtine o diploma (Hauptschulabschluss) care sa le permita sa-si continue studiile cu o formare profesionala sau sa inceapa sa lucreze efectiv.

Realschule incepe in clasa a V a (in jur de 11 ani) si continua pana in clasa a X a. Invatamantul propus in cadrul acestei filiere este mai complex si mai aprofundat decat la Hauptschule, ramanand totusi o formare generala. Elevii invata limba engleza. In clasa a VII a, exista posibilitatea ca elevul sa se orienteze spre stiinte/economie/limbi straine (invatarea unei a doua limbi straine), ceea ce diversifica si aprofundeaza invatarea in domeniul ales. Dupa obtinerea examenului final de studii numit Mittlere Reife, elevii pot trece la filiere de formare care sa-i conduca spre o calificare profesionala (Fachoberschule/Abendschule) sau spre licee pentru a obtine un certificat care sa le permita accesul la scoli superioare tehnice (Fachhochschule). Elevii care au un nivel bun au de asemenea posibilitatea de a merge la un liceu si sa sustina bacalaureatul. Absolventii de Hauptschule si Realschule se indreapta cel mai adesea spre o formare profesionala. Elevilor li se propune practica intr-o intreprindere cu contract pe 3 ani. Aceasta formare practica este completata de un invatamant general si tehnologic intr-o scoala de meserii (Berufsschule). Tinerii care au terminat practica intr-o meserie sunt muncitori calificati. 

Gymnasium  corespunde in sistemul romanesc colegiului/liceului. Aceasta reprezinta o formare generala care dureaza in functie de land 8 sau 9 ani (din clasa a V a pana in clasa a XII a/a XIII a) si care se incheie cu bacalaureatul german numit Abitur. In ultimii doi ani, elevii se pot specializa in anumite discipline, continuand alte materii obligatorii (matematica, germana, istorie etc). Aceasta specializare (Leistungskurse) are ca scop facilitarea accesului la invatamantul superior. Reglementarile cu privire la alegerea acestor cursuri intensive si obiectele obligatorii la bac variaza in functie de land. Reusita la Abitur confera o diploma numita “certificat general de acces la invatamantul superior” (die Allgemeine Hochschulreife). Examenul de Abitur este recunoscut la nivel national, insa organizat diferit in functie de land. De aceea nu exista un subiect comun la nivel national.

Gesamtschule reuneste cele trei filiere scolare (Hauptschule, Realschule, Gymnasium). Acest tip de scoala este mai putin raspandit in Germania. In functie de capacitatile individuale, elevii urmeaza incepand cu clasa a V a, apoi incepand cu clasa a VIII a cursuri de niveluri diferite la anumite obiecte (matematica, germana, engleza, etc.). Elevii pot de asemenea sa-si aprofundeze cunostintele in functie de interesele si punctele lor forte si sa aleaga dintre optiunile obligatorii  (limbi straine, stiinte naturale, tehnologie, muzica, arte plastice). Celelalte obiecte sunt predate la toata clasa. Aceasta forma de scoala are drept scop sa evite o orientare prea precoce.

Sistemul universitar german

In domeniul tehnic, studentii frecventeaza fie Fachhochschulen (universitate de stiinte aplicate) foarte axate pe practica, fie universitatile. Acestea din urma au o dubla vocatie de invatamant si cercetare, conform idealului educativ dezvoltat in secolul al XIX lea de Wilhelm von Humboldt (1767-1835).  In Germania sunt 116 universitati, 154 Fachhochschulen si un anumit numar de institutii private de invatamant superior. In total, aproape doua milioane de studenti sunt inscrisi. Reforma de modernizare a sistemului educational inceputa in 1999 prin procesul de la Bologna permite facilitarea echivalarii diplomelor si mobilitatea studentilor in Europa, cursurile fiind esalonate dupa modelul licenta (bac+3 ani), master (bac+5 ani), doctorat (bac+8 ani). 

Se disting urmatoarele tipuri de institutii de invatamant superior:

Fachhochschulen, numite mai recent Hochschulen (universitati de stiinte aplicate) propun in principal cursuri la care cunostintele teoretice sunt sustinute de importante aspecte practice. De exemplu, formari in stiintele ingineriei, stiintele economice, stiintele educatiei, stiintele sociale, administratie, design industrial, etc. Studentii, mai ales in domeniul tehnologiei, efectueaza in mod regulat stagii profesionale integrate in studiile lor. Pentru inscrierea la Fachhochschule, bacalaureatul este obligatoriu.

Pentru a te inscrie la universitati din Germania, bacalaureatul este conditia esentiala. Accesul este liber pentru anumite discipline, pentru altele (medicina, farmacie, psihologie etc) exista un sistem de selectie (Numerus Clausus). In functie de media notelor obtinute la Abitur sau la examenul echivalent de sfarsit de studii secundare. In anumite universitati, exista un organism central care se ocupa de admitere care se numeste (Zentralstelle fur die Vergabe von Studienplatzen, ZVS).

Structura studiilor universitare

Anul universitar se imparte in semestre de aproximativ 6 luni, din care aproape 3 luni jumatate fiecare. Semestrul de iarna (Wintersemester, WS) incepe in general in octombrie si semestrul de vara (Sommersemester, SS) in aprilie. Perioadele in care nu sunt cursuri (de la mijlocul lunii februarie pana la mijlocul lunii aprilie, mijlocul lunii iulie pana la mijlocul lunii octombrie) sunt prevazute pentru a aprofunda cunostintele dobandite si a pregati partialele, temele (Hausarbeiten) sau referatele. In acest timp, studentii pot face un stagiu sau un sejur in strainatate sau isi pot cauta un job pe termen scurt. La sfarsitul fiecarui semestru, daca studentul a invatat bine, obtine o nota (Schein) pentru cursuri (Vorlesungen) sau lucrari practice (Seminare). Numarul de Scheine obtinut variaza in functie de filiera aleasa. Altele, in schimb, sunt conditionate de timp. Studentul are astfel o anumita libertate in privinta alegerii si a duratei studiilor sale. Partialele nu sunt toate la sfarsitul semestrului, ele pot avea loc si in timpul sesiunii sau vacantelor. Toti studentii care nu pot justifica un ajutor financiar pe perioada studiilor (fixat in functie de resursele familiale) pot cere sa beneficieze de BAfoG, un ajutor de la stat, pe care studentul il primeste si nu trebuie sa-l restituie decat partial, in momentul in care va exersa o activitate lucrativa.

Pentru a putea urma cursurile pe care le doreste, studentul german sau oricare alt student in Germania se inscrie la universitatea din orasul in care domeniile de studiu ii convin sau acolo unde dosarul sau a fost acceptat. Este deci foarte raspandit sa locuiesti cu chirie impreuna cu alti colocatari sau intr-un campus universitar. Acest lucru implica o mare mobilitate a studentilor, care se desprind de familie si dobandesc mai multa autonomie si responsabilitate.

Tobias, 22 ani, student la stiinte politice, Universitatea din Berlin :

"Sunt student in stiinte politice la universitatea din Berlin in anul al II lea de licenta. Suntem la mijlocul lui octombrie si anul universitar tocmai a inceput. Am inceput sa imi fac orarul in functie de subiectele care ma intereseaza cel mai mult. Conform regulamentului de studii, am cursuri obligatorii si cursuri optionale (Wahlpflichtbereich) pe care pot sa le combin cum doresc. Facultatea de stiinte politice isi publica programul de cursuri semestriale cu o scurta descriere a continutului fiecarui curs. Programul meu se compune din Seminare (cursuri practice), cursuri intensive care propun studentilor posibilitatea de a aprofunda studiile intr-un anumit domeniu. Am astfel ocazia sa particip intr-un mod activ la discutii si sa prezint rezultatele cercetarilor mele intr-o lucrare scrisa (Hausarbeit/Seminararbeit) sau prin sustinerea unui referat. Mi-am ales de asemenea cursuri teoretice generale (Vorlesungen). In total, voi avea aproximativ 16 ore pe saptamana in acest semestru, repartizate pe toata ziua cu ore libere intre cursuri. Primele pot incepe la ora 8 :15 sau 8 :30, ultimele pot avea loc pana la 20 :15. O mare parte din timpul meu de studiu mi-l petrec la biblioteca. Fiecare profesor indica studentilor un anumit numar de carti pentru examen. Profesorii propun ore de audienta in timpul carora studentii li se pot adresa pentru a obtine sfaturi, informatii. De asemenea este o practica normala sa te adresezi profesorului dupa un curs, daca mai ai intrebari. In general, relatia intre profesori si studenti este destul de egalitara.
Pentru un student la stiinte politice este foarte important sa fie informat de actualitate. Marile ziare vin in mod frecvent in campusuri si propun studentilor abonamente la preturi atractive. Abonamentul la un ziar este un lucru foarte raspandit in Germania. Ca in majoritatea oraselor universitare germane, studentii obtin la inscriere un abonament pe toate mijloacele de transport publice pe perioada unui semestru (Semesterticket), al carui cost este inclus in taxa de inmatriculare."

Modalitatea de aplicare

Pentru a aplica la o universitate din Germania, va rugam sa trimiteti un e-mail la info@iec.ro. In urma solicitarii, veti fi preluat de un consilier educational care va va oferi tot sprijinul necesar in realizarea dosarului si trimiterea aplicatiei la universitate.

Page updated 15 NOV 2017